În 2009 , la întrebarea redactorilor de la „New York Times”, dacă preşedintele american crede că războiul din Afganistan poate fi câştigat , Obama a răspuns: ” Nu, nu cred acest lucru, dar ştiu că trupele aflate în Afganistan se descurcă extraordinar într-o situaţie foarte dificilă.”Pentru a se înțelege cazul prezentat este nevoie și de prezentarea contextului.
La sfârșitul perioadei de ocupație sovietică a Afghanistanului, mai multe grupări de mujahedini participante la acele confruntări militare, se reunesc . Apar primele grupuri talibane, care vor fi susținute material de Pakistan . Talibanii au fost înlăturaţi de la putere în Afganistan în 2001, pentru că au protejat Al-Qaeda , dar nu au fost înfrânţi.Regimul taliban a prezentat un mod in care reprezentanții unei societăți arhaice încearcă să-și păstreze influența și puterea într-o lume cu principii si valori diferite . Daca ne raportăm la factorii de decizie (guverne) , regimul taliban a însemnat o permanentă amenințare la adresa autorității statului afgan .Alte componente strâns legate de regimul taliban și care au afectat administrația din Afganistan, au fost corupția și traficul de droguri. În ceea ce privește omul de rând , regimul taliban a însemnat teroare și incertitudine . Mii de oameni și-au pierdut viața , iar alte câteva milioane și-au părăsit casa .
Astfel,acest eseu are ca scop să răspundă la întrebarea ,,Statele Unite puteau să instaureze pacea în Afganistan definiv? ’’ .Urmărind evoluția evenimentelor, abilitatea americanilor de a-și duce planul de pacificare a zonei la bun sfârșit ,a fost pusă la îndoială. Afganistan este un spațiu complex, talibanii având un rol important chiar și la nivel regional. Pentru a găsi un răspuns ,trebuie studiate aspecte din anumite spectre : politic, social,economic etc
Un argument important pentru sprijinirea tezei de cercetare este starea permanentă de tulburare internă de pe teritoriul afgan. Afghanistanul s-a constituit ca stat în 1747 sub conducerea lui Ahmad Sah Durrani, la confluenţa a trei mari puteri regionale: Imperiul mogulilor, Hanatele uzbece şi Imperiul persan; iar poziţia de ,, stat tampon ” avea să-i marcheze tot destinul istoric. Numele de Afghanistan a fost folosit însă prima dată abia în 1801 în tratatul de pace dintre Anglia şi Persia, pentru a desemna regiunile în care trăiau paştunii (aceştia fiind denumiţi „afghani” numai în Persia şi India). Elementul liant al statului l-a constituit unitatea triburilor paştune, principalul grup etnic a ţării şi hazarii, un mic grup etnic şiit de munte, care au reuşit să-şi asigure dominaţia asupra celorlalte etnii învecinate (tadjici, uzbeci, baluci, turkmeni etc.). Stat cu o structură etnică eterogenă[1], însă cu o majoritate relativă pashtună (36,4 – 42,0% din totalul populaţiei) şi cu o autoritate centrală dominată de această etnie,Afganistanul este măcinat de conflicte etnice.Înainte de intervenția sovietică,țara era în plin război civil.
Alt argument ar fi importanța factorului economic .Americanii nu au adus în Afganistan doar o schimbare de regim , ci și foarte mulți bani.SUA au investit aici miliarde de dolari în infrastructură și acțiuni umanitare.Din 2001, după înlăturarea talibanilor, Statele Unite încearcă să construiască în Afghanistan un stat democratic care le-ar fi favorabil. .Strategia Naţională de Dezvoltare finalizată în 2008 oferă baza dezvoltării Afganistanului. În 2001, exista un venit de 150 de USD pe locuitor. In 2011 s-a ajuns la 600 de USD. Afganistanul a aderat la toate forum-urile economice regionale. Comerţul între Afganistan şi ţările vecine a crescut la 2,5 miliarde pe an in 2011.În condiţiile în care misiunile internaţionale din Afganistan se apropie de sfârşit, talibanii ameninţă să destabilizeze regiunea, să adăpostească grupări teroriste cu ambiţii globale şi să anuleze progresele realizate în domeniul drepturilor omului şi economiei, în regiunile unde deţin controlul.Reprezintă un pericol serios pentru autorităţile de la Kabul, avand in vedere ca Statele Unite şi NATO îşi restrâng prezenţa în regiune Din banii obținuți din traficul de narcotice din Afganistan, talibanii își continuă lupta.
Al treilea argument ar fi reprezentat de implicarea intereselor politice din regiune. Afganistan rămane un teritoriu atractiv pentru alți actori pe plan mondial.Se speculează că în ciuda declarațiilor oficiale, guvernul pakistanez continuă să ofere sprijin în bani și arme talibanilor (având interesul ca să controleze jocurile de putere din Afganistanul vecin). La urma urmei Ben Laden a fost ucis într-o vilă din Pakistan și e puțin probabil ca măcar o parte a autorităților pakistaneze să nu fi știut de prezența lui pe teritoriul țării.Deci e foarte plauzibil ca o parte din banii talibanilor să provină din Pakistan.Într-o manieră similară se pare că procedează și Iranul (care sprijină cam orice forță islamică ce se opune americanilor) dar și Rusia și o serie de sponsori particulari din Golf.
Afganistanul a reprezentat tot timpul o zona de instabilitate,datorita atat factorilor interni cat si intereselor externe.In anii ʼ90, Afghanistanul se regăsea în centrul unei complexe confruntări geopolitice,în care erau angrenați vecinii săi: Pakistanul, Iranul, ex-republicile sovietice, dar și țări mai îndepărtate, precum Arabia Saudită sau Statele Unite. Ahmed Rashid explică mai pe larg in interesele și acțiunile actorilor regionali.
În concluzie , este clar astăzi că SUA nu a putut obține o victorie clară în zona dominată de ,,lorzii războiului’’ talibanii. Acest lucru se datoreaza factorilor sociali,economici și politici. Chiar Președintele Obama a spus că este o problemă regională care cere soluții regionale. Actorii regionali trebuie implicați în proiectul Afghanistan: Pakistan trebuie ajutat să construiască o societate civilă opusă extremismului , iar Arabia Saudită trebuie să fie convinsă să nu mai finanțeze școli islamice în regiune, fapt care înrăutățește situația. Rusia trebuie convinsă să își respecte angajamentul de a înarma armata afghană, în cadrul efortului de construire a poliției și armatei naționale în Afghanistan. Totuși,există și câteva îmbunătățiri generate de intervenția americană. Deşi există astăzi nemulţumiri în privinţa guvernării şi democraţiei afgane, acum Afganistanul are o constituţie, un preşedinte şi un cabinet ca rezultat al unor alegeri democratice, un parlament ales şi consilii provinciale alese, unde femeile reprezintă 25% . Când Alianţa Nordului a venit la Kabul, aceasta nu a avut o armată sau o poliţie organizată. Astfel, guvernul afgan, cu sprijinul NATO şi al Uniunii Europene, a început totul de la zero. În 2011, exista o forţă militară şi de poliţie de 305.000 de oameni, în care sunt reprezentate toate grupurile etnice şi tribale din Afganistan.
[1] Aceştia sunt urmaţi de tadjici (27-38%), hazari (8-10%), uzbeci (6-9,2%), turkmeni (1,7-3%), baluci (0,5-4%), baluci (0,5-4%), aimaci (0,1-4%) şi alte etnii (pashai, hindki, nuristani, brahui, hindkowani) (1,9-9,2%)